Pe drum de țară

Cu siguranta pentru toti ar putea exista astfel de locuri linistite, aproape de zone locuite , in care insa sa mergi si sa simti interventia nu a omului, ci a miracolului vietii care se dezvolta liber , nedirijata de nimeni , neprotejata  prin stropiri chimice, ori udari regulate . Am vazut un film pe un canal de documentare, posibil sa fi fost pe National Geographic despre viata in regiunea afectata de accidentul nuclear din anul 1986 de la Cernobîl. Si arata cum in locuri alta data locuite de oameni acum crescuse vegetatie si mai traiau cateva familii de pisici, ori de mistreti , vulpi , care isi gasisera adapost in fostele locuinte, acum abandonate pentru multi ani de acum inainte. Aparent parea o zona linistita, verde, vie...fara insa sa fie cunoscute evolutia vietatilor care o locuiau fara a-i cunoaste pericolele ascunse.
Semana oarecum cu locurile in care merg si eu cand si cand , mai ales cand e cald si uscat afara , pentru ca am gresit o data si am mers in primavara, cand pamantul era inca reavan si m-am cam inamolit pe potecile ce fusesera strabatute se pare de vreo caruta, care sapase santuri adanci in noroiul drumului neasfaltat si greu de batut cu piciorul incaltat in pantofi de oras :). Poate cu ceva cizme de cauciuc, ar fi fost mai mari sortii de izbanda pe drumurile acelea de tara .